Daca nu stiati, va zic io despre cei doi frati, pe numele lor mic, Usurel si Belimiaipula.
Erau la mare cu parintii si or mers la terasa sa manance. Mici. Mititei, pentru mitici.
Usurel, mai educat, manca cu furculita si cutitul. Belimiaipula cu mana.
Desi mai educat, Usurel nu era la fel de perspicace, vivace si feroce precum fratele sau, Belimiaipula. La scoala, invatatoarea l-o intrebat cine l-o ajutat sa scrie compunerea. Usurel a raspuns sincer: Belimiaipula, doamna.
De craciun, sub brad. Parintii erau intr-o perioada mai dificila si n-au avut destui bani pentru cadouri. Doar doua bomboane de ciocolata si o portocala. Usurel avea lacrimi in ochi. Belimiaipula cu zambetul pe buze.
La munte cand au mers trebuiau sa traverseze un rau pe un bustean rasturnat peste firul apei. Usurel traversa in patru labe. Belimiaipula fara maini.
Acest post este dedicat colegei mele de blog care acum se bronzeaza la pizda.Io, usurel si belimiaipula iti dorim vacanta placuta, Marghi!
